Concurs de desene "Oraşul copilăriei mele"


Biblioteca A.Russo a marcat decada «Oraşul meu» prin diverse manifestări culturale. Una din aceste activităţi a fost concursul de desene «Oraşul copilăriei mele». Despre concurs utilizatorii au fost anunţaţi din timp.În cadrul convorbirilor individuale copiilor li s-a propus să redea pe foaie locuri frumoase din oraşul în care s-au născut şi îşi trăiesc copilăria, locuri unde ei doresc să-şi petreacă timpul cu familia sau prietenii. Lucrările participanţilor au fost afişate pe panoul din incinta bibliotecii, am admirat desene foarte interesante: teren de joacă pentru copii, stadionul Dinamo, bazinul central pentru înnot, Catedrala, Arca Triumfală ş.a. Nu atât de profesioniste, dar lucrate cu multă plăcere şi dragoste. Fiecare participant şi-a apărat desenul prin argumente foarte clare de ce anume acest loc l-a desenat şi nu altul. Ne-a fost greu să analizăm şi să alegem cele mai bune desene, dar în final am ales cîştigătorii, care au fost premiaţi cu diplome.

Реклама

EXCURSIE VIRTUALĂ PE BLOGUL "CHIŞINĂU, ORAŞUL MEU"



Biserici din Chişinău

Anul 2011 este marcat prin aniversarea a 575 de ani de la prima atestare documentară a Chişinăului (17 iulie1436). De aceea filialele Bibliotecii Municipale «B.P.Hasdeu» celebrează această sărbătoare prin diverse evenimente culturale. Utilizând blogul «Chişinău, oraşul meu» http://www.chisinaul.blogspot.com noi vă propunem o mică excursie virtuală la biserici din Chişinău.

Catedrala Naştera Domnului

Monument de arhitectură de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău la iniţiativa Academiei de Ştiinţe.
Iniţiativa înălţării Catedralei îi aparţine mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni (1812-1821), locul amplasării sale fiind indicat în primul plan urbanistic al Chişinăului din1817. Construcţia s-a realizat pe timpul succesorului său, între anii 1832-1836 de către arhiepiscopul Dumitru Sulima (1821-1844). Are trei altare, central — Naşterea Domnului, laterale: sudic — Sf. Alexandru Nevski, nordic — Sf. Nicolai Mirlikysky. Arhitect A. I. Melnicov, maestru al stilului empir.
Ansamblul catedralei este alcătuit din biserică, o clopotniţă cu patru niveluri şi de Porţile Sfinte. Lucrările edilitare scot în evidenţă preocuparea pentru crearea centrului urban, un rol deosebit în care trebuia să-l joace în compoziţia sa arhitectural-spaţială — catedrala oraşului. În planul din 1817 în centrul oraşului era deja indicată amplasarea catedralei, cu un plan cruciform.

Biserica Sfântul Mucenic Teodor Tiron

Catedrala episcopală Fântul Mucenic Teodor Tiron, cunoscută mai larg sub denumirea de Biserica Sfântul Teodor Tiron , este una dintre cele mai frumoase biserici din Chişinău. Ea constiuie un monument de arhitectură de însemnătate naţională, fiind introdusă în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău.
Biserica Sfântul Teodor Tiron a fost construită la periferia oraşului Chişinău, acolo unde oraşul ajungea cu ultimile lui stradute, conform planului urbanistic din 1834. La început, această biserică a purtat şi numele de «Malina Mică». Biserica din Ciuflea, cum va fi cunoscută, după numele ctitorilor, a fost construită în anul 1858 de negustorul Anastasie Ciuflea. Biserica Sfântul Teodor Tiron — Catedrala Episcopală — ctitoria negustorului Anastasie Ciuflea, a fost construită la dorinţa fratelui saă adormit în Domnul, Teodor. Numele fratelui său a dus şi la alegerea hramului noului Icas de rugăciune, şi anume, Sfântul Mucenic Teodor Tiron. Actuala construcţie din Ciuflea este rezultatul mai multor amplificări. Iniţial, biserica avea o structură simplă, pentru a satisface nevoile spirituale ale locuitorilor din această parte a oraşului. Ea a fost realizată după albumele-model de biserici din piatră, elaborate de arhitectorii ruşi, la începutul sec. al XIX-lea. Cu timpul, crescînd numărul credincioşilor, s-a simţit nevoia unei biserici mai mari. Aspectul actual al bisericii are la baza utilizarea stilului ruso-bizantin, la reconstrucţia de la începutul secolului al XX-lea. Biserica este dominata de o suita de turle mari si mici, toate încununate cu cupole în forma bulbului de ceapă, caracteristica specific rusească. Decorul plastic este inspirat, ca şi formele spaţiale, din arhitectura moscovit. Biserica Sfântul Teodor Tiron a fost o obişnuita pâna la începutul anilor 60′ ai secolului al XX-lea, când aceasta a primit statutul actual, dupa inchiderea vechii catedrale a orasului, Catedrala Naşterea Domnului.

Biserica Sfinţii Constantin şi Elena

Biserica cu hramul Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena din oraşul
Chişinău a fost zidită din piatră la 1777, pe vîrf de deal, la poalele
căruia curge rîul Bîc. Ctitorul bisericii, spătarul Constantin Râşcanu, a dorit să fie înălţat locaşul sfânt anume pe moşia sa, Visterniceni, şi a dăruit bani pentru construcţie.
Biserica a avut la început hramul Învierea Domnului în 1834, la cererea lui Iorgu Râşcanu, a fost schimbat hramul, în memoria ctitorului. Ea este considerată una din cele câteva biserici vechi medievale moldoveneşti, după aspectul său exterior.În trecut din depărtare biserica părea o cetate veche. Construcţia nu s-a păstrat a fost dărămată, iar zidul a fost înlocuit cu unul nou. Între icoanele ce s-au păstrat în biserică sunt: Sfânta Ecaterina; Maica Domnului, Isus Hristos, Sfintii Constantin şi Elena.

Biserica Sfânta Treime

Biserica «Sfânta Treime» din Chişinău a fost construită în anul 1862

pe banii donaţi de negustorul Grădinaru. În epoca modernă pe lângă biserică a funcţionat o şcoală parohială. În perioada interbelică a fost restaurată, au fost create picturi murale, păstrate până astăzi. A fost una din puţinele biserici care a oficiat servicii religioase în anii regimului sovietic. Compatimentată tradiţional în pronaos, naos şi altar, edificiul are clopotniţă în două caturi, alipită la biserică. Bolta din naos este încununată cu cupolă spriginită pe un tambur octagonal. În decorul interior sau păstrat picturi murale, create în perioada interbelică. Pe lângă biserică a activat o şcoală parohială deschisă în 1893.


80 de ani de la naşterea scriitorului Vladimir Beşleagă


Romancier cu o vocaţie modernă şi profundă, preocupat de problemele majore ale existenţei umane, Vladimir Beşleagă se situează printre scriitorii reprezentativi al literaturii din Basarabia. S-a născut în s. Mălăieşti, Grigoriopol, în familia lui Vasile şi a Eugeniei Beşleagă. După terminarea şcolii medii (cu medalie de aur) îşi depune actele de înscriere la Facultatea de Istorie şi Fiolologie a Universităţii de Stat din Moldova (promoţia 1955). Începe să scrie în anii de la şcoală, compune poezii, îşi încearcă puterile în proză şi dramaturgie. Primele poezii publicate îi apar în ziarul raional. Ca traducător s-a realizat prin tălmăcirea celebrului roman antic pastoral Dafnis şi Cloe de Longos şi a nemuritoarei opere a lui Erasm din Rotterdam Laudă Prostiei. Este prezent şi în publicistică, semănând în ultimii ani numeroase tablete, eseuri, reflecţii şi note memoralistice în diverse publicaţii periodice. I s-a acordat Premiul de Stat al RSSM (1978, pentru romanul Acasă). În 1991 i se conferă titlul onorific de Scriitor al Poporului, iar în 1996 — Ordinul Republicii, Premiul de Excelenţă (2004). Este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1965) şi membru al Uniunii Scriitorilor din România (1994). A debutat cu cărţi destinate copiilor: Zbânţuilă (1956), Vacanţa mea (1959), Buftea (1962), Găluşca lui Iluşca (1963) etc.

Vasile Alecsandri 190 de ani de la naştere


Vasile Alecsandri s-a născut la 21 iulie 1821 la Bacău. Copilăria viitorul scriitor şi-a petrecut-o în casa părinteascăÎntre 1828-1384 Alecsandri îşi face studiile pensionul lui Chenim. În 1834, împreună cu alţi fii de boeri, Alecsandri e trimis la Paris, pentru a-şi continua studiile. Oraşul francez produce o puternică impresie asupra lui. Aici programul de studii este foarte vast. A fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician român, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc şi a literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei şi apoi a României de-a lungul întregului secol al XIXlea. Participant la Revoluţia din 1848, promotor al luptei pentru Unirea Principatelor, sprijinitor al Războiului de Independenţă. Arămas în conştiinţa posterităţii ca deschizător de drumuri, înnoitor de modalităţi literare, având merite deosebite în orientarea literaturii româneşti.pe făgaşul naţional şi popular.
Poezii:
Hora Unirii
Soarele, vîntul şi gerul
Dumbrava roşie
Pohod la Sybir
Legenda rîndunicăi
Dan, capitan de plai
Cântecul gintei latine

Bun venit, dragă vară!!!


Programa «Lecturile Verii» este o tradiţie pentru toate filialele BM «B.P. Hasdeu». Acest program are prioritate şi în cadrul filialei A. Russo. Scopul acestui program : insuflarea dragostei faţă de frumos, carte, lectură; dorinţă pentru lecturare şi bibliotecă; cunoştinţă cu cea mai bună lectură pentru copiii; dezvoltarea intelectual — creativă; atragerea la bibliotecă a utilizatorului nou prin diferite acţiuni culturale; ajutorul elevilor la lecturarea programului şcolar. În decursul verii lucrătorii filialei «A. Russo» vor organiza activ participarea cititorilor — copii, în cadrul programului «Lecturile Verii». În cadrul acestui program se vor petrece diverse acţiuni culturale prin gama varietăţii, formelor şi metodelor de organizare a lor. La prezentarea programului «Lecturile verii» în cadrul matineului literar-artistic cu genericul «Bun venit, dragă vară», au participat copii din grădiniţa nr. 149, grupa III. Copiilor li s-au prezentat noi ediţii de cărţi apărute în cadrul biblioteci. S-a organizat diferite jocuri, s-au ghicit ghicitori, unde copii au participat foarte activ şi au fost foarte intuziasmaţi. La finalul manifestării culturale copii au fost serviţi cu dulciuri, au primit baloane colorate, fleguleţe de promovare a programului «Lecturile Verii».