OBICEIURI DIN STRĂBUNI


Obiceiul de a vopsi ouă şi a le aduce în dar celor apropiaţi în ziua de Paşti vine din cele mai vechi timpuri. Se consideră că el este legat de numele Mariei Magdalena, care înainte de a-şi oferi împăratului Tiberiu un ou roş, spunînd: «Hristos a înviat!» Oul întotdeauna a fost considerat simbolul începutului unei vieţi noi. Conform tradiţiilor, ouăle puteau fi vopsite sau zugrăvite, adică incrustate. Pentru a le vopsi, erau fierte în zeamă de coji de ceapă, frunze de mesteacăn sau zaţ de cafea. În acest scop, se foloseau şi ierburile, îndeosebi şofranul. După fierbere, pentru a le face să lucească, ouăle (ca şi cum, de altfel) erau şterse cu o cârpă muiată în ulei. Incrustarea ouălor cere mult timp, muncă. Este o adevărată artă. Cu o uneală specială, ce avea în vîrf o sârmuliţă, se aplică pe ou — cu ceară topită — un anume desen. Cufundat în vopsea, locurile atinse cu ceară rămâneau nevopsite. Anumite ozoare puteau f obţinute cu ajutorul unor panglici. Se mai foloseau fâşii de stofă de mătase, aţe ş.a. Pentru vopsirea ouălor în condiţii casnice, se vindeau vopsele aurii, argintii, «demarmoră», lacuri speciale de diferite culori. De Paşti, pe tejghele magazinelor, apăreau cele mai ciudate ouă vopsite — şi comestibile, şi decorative! Spre bucuria copiilor, se vindeau ouă din zahăr, de marmeladă, cu nuci şi ciocolată de toate dimensiunile. Unele conţineau în mijloc o surpriză. Şi ouăle decorative erau foarte variate — din sticlă, porţelan, pietre scumpe, din aur sau argint.
OBICEIURI POPULARE DE PAŞTI
Pe timpuri, în ziua de Paşti, ţăranii mângăiau calul cu un ou, «să fie neted ca oul». Copii se spălau dimineaţa cu apă dintr-un lighenaş, în care erau câţiva bănuţi şi un ou roş, frecându-şi obrăjorii, — să fie sănătoşi, rumeni, precum oul. Ciocănitul ouălor trezea multă veselie, dar avea şi o semnificaţie: se presupunea că cel ce câştigă va avea mult noroc pe parcursul anului.

CULORILE OUĂLOR DE PAŞTI Fiecare culoare, folosită la încondierea sau vopsitul oălor de Paşti, are anumită semnificaţie.
Galbenul simbolizează lumina, recolta bogată, ospitalitatea.
Roşu este simbolul sîngelui, deci, al vieţii, al dragostei, al bucuriei de a trăi.
Albastrul cerului reprezintă simbolul sănătăţii, al puterii de viaţă.
Negrul simbolizează statornicia, neclintirea, veşnicia
Moaroul este simbolul pământului roditor.
Ouăle vopsite şi încondeiate împodobesc masa la cea mai mare sărbătoare a creştinilor — Sfintele Paşti, ziua învierii lui Isus Hristos. Paştele simbolizează puterea lui Dumnezeu care L-a înviat pe Fiul Său Isus şi an de an reînvie natura.

Реклама

Claudia Balaban LA MULŢI ANI!


Claudia Balaban este un nume recunoscut în domeniul biblioteconomic din Republica Moldova, fiind apreciată şi de colegii de peste hotare, care o identifică cu o «carte de vizită» a bibliotecarilor din ţara noastră. Este o recunoaştere a meritelor Domniei sale în dezvoltarea domeniului, depuse pe parcursul a peste 50 de ani. Claudia Balaban este un des oaspete în filialele B.M. «B.P.HASDEU». Receptivă la tot ce este nou, a iniţiat diverse proiecte de modernizare şi programare a lecturii printre copii, acţiuni de importanţă naţională şi internaţională. Deasemenea, a iniţiat crearea, în 1996, a Fundaţiei Cărţii di RM şi a Secţiei Naţionale a Consiliului Internaţional al Cătţii pentru Copii şi Tineret (IBBY).

Vă dorim ca visele de azi să devină realitate, iar speranţele de mâne împliniri, orice cădere un pas înainte, gîndul bun şi fericirea să vă însoţească mereu. LA MULŢI ANI!!!

Alecu Russo 192 ani de la naştere


Alecu Russo (17 martie 1819, Chişinău) a fost poet, prozator, eseist, memorialist şi critic literar român (originar din Basarabia), ideolog al generaţiei de la 1848. Este autorul volumului Cîntarea României, tipărit anonim. Fără a revendica vreo dată explicit această operă, a furnizat unul dintre cele mai cunoscute litigii de paternitate literară din istoria literaturii române.
S-a născut în familia unui boier de viţă veche, dar cu relaţie socială relativ modestă. Copilăria şi-a petrecut-o la ţară, în mijlocul ţăranilor. Pe la 1829 o cumplită epidemie de holeră i-a secerat familia. Rămas orfan de mamă, Alecu Russo este trimis de părintele său la studii în Elveţia. După studiile din Elveţia, îşi continuie studiile la Institutul lui Francois Naville din satul Viernier de lîngă Geneva. Pe băncile institutului scrie primele sale încercări literare. Majoritatea lucrărilor au fost scrise în limba franceză şi au apărut postum în traducerea lui Alecsandri, Odobescu.
Fără veleităţi de scriitor, Russo ne-a lăsat drept moştenire o operă nu prea mare ca volum, dar valoroasă prin ideile vehiculate. Considerându-se, pe bună dreptate, un «ostaş al propăşirii», el îşi are contribuţia sa la dezvoltareaculturii şi literaturii române moderne.
Opera de vîrf a lui A. Russo este poemul în proză Cîntarea României, lucrare ce evocă liric istoria de secole a neamului nostru cu toate chinurile şi suferinţele lui, dar şi cu frumoasele victorii obţinute în lupta pentru îndependenţă.
Trebuie să recunoaştem că ele a fost spiritul cel mai distins, mai larg, mai comprehensiv de pe la jumătatea secolului al XIX -lea.
(…) În epoca dinainte de 1848 numai un om ca A. Russo, cu cultura lui franceză şi liberală (…). cu temperamentul lui entuziast, visător, generos, cu mintea lui şi înţelegătoasre, cu firea lui blîndă, unduioasă, dezmierdătoare, bogată, izvorătoare de gânduri şi simţiri, a putut deveni reprezentativ.
S-a stins din viaţă la 5 februarie 1859
Opera literară
Cântarea României
Amintiri
Iaşii şi locuitorii lui în 1840
Palatul lui Duca Vodă
Decebal şi Ştefan cel Mare

Expoziţie virtuală "Minunata Franţă"


În perioada 14- 20 martie în Republica Moldova se desfăşoară săptămîna Francofoniei, biblioteca A.Russo vă propune pentru lecturare şi educaţie următoarele cărţi.





Ioana D’arc. — 100 de personalităţi: Oameni care au schimbat destinul lumii.-Nr.74, 2009.

Marie Curie. — 100 de personalităţi: Oameni care au schimbat destinul lumii.- Nr.44, 2008.





Charles de Gaulle. — 100 de personalităţi: Oameni care au schimbat destinul lumii.-Nr.71, 2009





Toulouse.-ATLAS: Întreaga lume la dispoziţia ta, Nr.212, [p.1-4].





Paris.-ATLAS: Întreaga lume la dispoziţia ta, Nr.3, [p.1-4].









Mânăscurtă, Ioan. Primul meu dicţionar: rom.-francez.- Chişinău: Princeps, 2003. — 80 p., il.

Eo carte foarte generoasă, care învaţă să fim prieteni şi să vorbim limba prieteniei. Iar limba prieteniei poate fi oricare dintre cele două pe care vi le oferă acest dicţionar sau, şi mai bine amândouă deodată.

Balaban, Ioan. Pour apprendre le francais plus facil. -Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 2007. — 80 p., il.

Cartea se adresează elevilor din clasele III- VIII, care studiază limba franceză la şcoală, precum şi profesorilor de limba franceză, fiind un util material auxiliar pentru îmbogăţirea vocabularului, completarea şi fixarea cunoştinţelor elevilor.

Poeziile, ghicitorile, proverbele, anecdotele, dialogurile şi cântecele, cu un conţinut atrăgător, sunt o lectură interesantă şi plăcută oriceiubitor al limbii franceze.

Ghid pentru bacalaureatul bilingv francofon. -Iaşi: Polirom 2009. — 301 p.

Volumul recomandat de Ambasada Franţei la Bucureşti. Lucrarea vine în sprijinul elevilor care doresc să susţină bacalaureatul bilingv, dar şi al profesorilor care îi pregătesc. Fiecare dintre cele şapte părţi corespunzătoare materiilor de bacalaureat — istorie, geografie, economie, matematică, fizică , chimie, biologie — conţine o secţiune introductivă în care se descriu aspectele ce trebuie avute în vederea la susţinerea probei respective, precum şi tipuri de subiecte asemănătoare celor din lista naţională. Pentru toate subiectele se oferă modele de tratare, care îi vor ajuta pe cei interesaţi să obţină un punctaj cât mai bun la examinele oficiale.



Zgardan, Nina. Manuel de francais: cours de mise a niveau. — Chişinău: Arc, 2008. — 212 p.


Textele prezente în această carte sunt variate, cu o tematică actuală. Problemele abordate în texte sunt diverse, în acest manual poţi găsi diverse exerciţii gramaticale, cum în franceză este: fonetica, ortografia, gramatica, expresiile orale şi cele scrise etc.



Pop, Liliana. Franceza cu sau fără profesor /L.Pop, M. Michotte, J. Chabert. — Cluj: Echinox, 1994., — 405 p. il.

Acest manual se adresează celor ce doresc să înveţe limba franceză, în scop practic sau cultural şi se află în stadiul de începători. Volumul conţine structuri conversaţionale şi gramaticale de bază, precum şi scurte texte. Cei ce parcurg acest volum vor ajunge să înţeleagă şi să folosească limba franceză în aşa măsuri încât să poată aborda o varietate de subiecte legate de existenţa cotidiană.



Ardeleanu, S.-M. Apprendre a comuniquer en francais / S.-M. Ardelianu, A. M. Timu, T. Sabin. — Bucureşti: Didactică şi Pedagogică, 1999., — 145 p. il.

Texte din lucrare au fost reluate şi/sau adaptate din metoda Eventail, dezvoltată sub direcţia profesorului Wilfried Decoo (Universitatea din Anvers, Belgia). În această carte sunt întîlnite exerciţii foarte bune pentru cei ce vor să studieye franceza.







Bujor, Ala. Dictionnaire francais-roumai: La răscrucea semnificaţiei. — Chişinău: Epigraf, 2005. — 400 p.

Dicţionarul are multiple avantaje: conţine 2500 de articole selectate în baza criteriului existenţei mai multor variante de traducere, cuvintele sunt prezentate în context: sintagme, locuţiuni, expresii fraziologice, oferă posibilitatea de a alege varianta adecvată de traducere în limba română, contribuie la îmbogăţirea vocabularului francez ş i român.







Mauriac, Francois. Genitrix. Pustiul dragostei. Misterul Frontenac. — Iaşi: Sedcom Libris, 2003. — 386 p.

Este un roman foarte lecturat, pe care îl preferă majoritatea cititorilor, mai cuseamă cei care preferă romane, lecturînd aceast roman veţi avea o mai mare dragoste de lectura franceză.





Perrault, Charles. Frumoasa din pădurea adormită.- Bucureşti: Litera Internaţional, 2009. — 72 p. il. CD. -(Cele mai frumoase poveşti)

Este o carte cu CD AUDIO, şi este o poveste adorată de cei micuţi, toţi ce lecturează această poveste fetele vor să fii ca eroina principală, iar băieţii ca eroul principal.

Maupassant, Guy de. Bel -Ami. — Chişinău: Cartier, 2004. 400 p. — (Colecţia Cartier clasic)





Combet, Fernand. SchrummSchrumm sau Excursia Duminicală la Nisipurile Mişcătoare: Roman /Trad. din fr. de C. Ungurean. — Chişinău: Cartier. 2010. — 300 p.- (Biblioteca deschisă)

Combet este o carte calmă faroce, în care aerul devine irespirabil. O carte contemportană căreia nu îi sunt epuizate toate semnificaţiile, căreia nu îi sunt exploatate toate minele.



Nahmias, Jean- Francois. Tius şi Berenice / Trad. de N. Constantinescu. — Bucureşti: Lucman. 2005. — 479 p.

Acest roman ne facem să retrăim înfruntarea sângeroasă dintre Roma şi Ierusalim, urmărind pasiunea înflărată a unui cuplu magic care a rezistat secolelor: Titus şi Berenice.










Maupassant, Guy de. O viaţă. — Chişinău: Făt-Frumos — Logos, 1994. — 202 p.


Organizaţia Internaţională a Francofoniei şi Republica Moldova


Francofonia

Termenul de «Francofonie» a fost utlizat, pentru prima dată, la sfârşitul secolului al XIX-lea, pentru a desemna spaţiile geografice inde limba franceză era folosită în mod curent. În anii 1950-1970, s-a promovat ideea unei comunităţi francofone, fapt care a condus la crearea primelor organizaţii şi instituţii francofone. La 20 martie 1970, s-a înfiinţat Agenţia de Cooperare Culturală şi Tehnică (ACCT), cu sediul la Paris, unica organizaţie interguvernamentală şi principalul operator al Mişcării Francofone. Începând de la această dată, ziua de 20 martie marchează «Ziua Internaţională a Francofoniei».
Structura
Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF) este o instituţie înfiinţată pe baza limbii franceze şi a valorilor comune. OIF reuneşte 53 de state şi de guverne membre, 2 membri asociaţi, alături de 13 observatori. Aceasta gestionează caţiunile în domeniul politicii internaţionale şi a cooperării multilaterale. Organizaţia Internaţională a Francofoniei este condusă de un Secretar general şi cuprinde un Administrator, o Delegaţie a Drepturilor Omului, a păcii şi a democraţiei, direcţii de programe şi sprijinire, servicii şi, de asemenea, filiale permanente şi birouri regionale.
Misiunea
Organizaţia Internaţională a Francofoniei promovează o acţiune în favoarea păcii, democraţiei şi a drepturilor omului, şi animă în toate domeniile o unitate între membrii săi. Aceasta aduce, în caz de necesitate, statelor şi guvernelor membre un sprijin în elaborarea sau consolidarea propriilor politici sectoriale. OIF acţionează pentru ţările din Sud şi în tranziţie, dobîndind mijloacele de stăpânire a proceselor pentru propria dezvoltare şi care să genereze o dinamică proprie pentru o dezvoltare umană şi socială durabilă şi echitabilă. În noiembrie 2004, comunitatea francofonă şi-a elaborat, cu acazia celui de-al X-lea Sommet al Francofoniei, un plan de acţiune multilaterale clar şi inedit, fixat pe o perioadă de zece ani:
1. Limba franceză şi diversitatea culturală şi lingvistică. Francofonia a vegheat asupra renaşterii limbii franceze cu un instrument de comunicare şi un vector cultural şi, prin extensie, ca o limbă de comunicare internaţională, de învăţământ şi de suport al unui dinamism intelectual ştiinţific şi cultural inovator.
2. Pace, democraţie şi drepturile omului. Francofonia intenţionează să contribuie semnificativ la promovarea păcii, democraţiei şi la susţinerea statului de drept şi drepturilor omului, punân accent pe prevenire. Oviaţă politică calmă şi satisfacţia cetăţenilor de a se bucura de toate drepturile lor,obiective ale Declaraţiei de la Bamako, sunt întra-adevăr considerate indispensabile ale dezvoltării durabile.

3. Educaţia, formare, învăţământ superior şi cercetare. Educaţia înţeleasă în sensul larg, ca acces la autonomie şi informare pentru toţi, începe prin accesul tuturor copiilor la studii primare fără distincţie între sexe. Aceasta implică,într-o abordare integrată de la studii superioare, o educaţie şi o formare permiţând accesul la muncă.

4. Dezvoltare durabilă şi solidaritate. Angajată să acţioneze pentru o dezvoltare durabilă, Francofonia susţine îmbunătăţirea guvernării economice, dezvoltarea capacităţilor, concentrarea şi identificarea de strategii comune în cadrul marilor negocieri internaţionale. Această misiune este strîns legată de capacitatea statelor de a se integra în economia mondială şi de lupta eficace sărăciei, element al strategiei lor naţionale de dezvoltare durabilă.
Membrii Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei
OIF grupează 53 de state şi guverne, 2 membri asociaţi şi 13 membri observatori, amplasaţi pe cinci continente, unite prin folosirea în comun a limbii franceze. Vorbită de 175 de milioane de persoane, limba franceză are statut de limbă oficială, singura sau cu alte limbi, în 32 de state şi guverne membre OIF.
EUROPA: Albania, Belgia, Andorra, Austria, Bulgaria, Cipru, Comunitatea franceză a Belgiei, Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Franţa, Grecia, Ungaria, Lituania, Luxemburg, Moldova (Republica Moldova a aderat la Organizaţia Internaţională a Francofoniei în februarie 1996, deţinând statutul de stat membru), Monaco, Polonia, Rep. Cehă, Serbia, Elveţia, Ucraina. Africa Centrală,Africa de Vest, Africa de Esr şi Oceanul Indian, Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, America-Caraibe, Asia-Pacific.